Culorile in Norvegiana si pronuntia acestora

Hvit (veet) - Alb

Gull(gool) - Galben

Oransje (oo-ransher) - Portocaliu

Rød (Rur) - Roşu

Fiolett (Fee-o-leet) - Violet

Blå (Blaw) - Albastru

Mørke blå (Murker blaw) - Albastru închis

Lyse blå (Leeser blaw) - Albastru deschis

Grønn (Grurn) - Verde

Grå (Graw) - Gri

Brun (Broon) - Maro

Svart (Svart) - Negru

Gyllen (Yull-en) - Auriu

Sølvblank (Surlblank) - Argintiu

Partile de vorbire partea a II-a

Adverbul


Adverbul indică locul, timpul şi modul acțiunii sau întâmplării. Acesta poate defini un verb(går sakte - se plimba încet), un adjectiv (såvidt naken - aproape dezbrăcat) sau un alt adverb(meste godt - aproape bine). Adverbele pot fi grupate în doua categorii, cele de sine stătătoare (her – aici, der – acolo, hvor – unde, nede – jos , ute – afară, aldri – niciodată, alltid – întotdeauna, tot timpul, slik - astfel) şi cele formate din adjectiv.

Comparaţia adverbelor


Cele trei grade de comparație exemplificate cu adverbe de mod.
Pozitiv
Comparativ
Superlativ
pent – frumos
penere – mai frumos
penest – cel mai frumos
raskt – repede
raskere – mai repede
raskest –cel mai repede
stygt – urât
styggere – mai urât
styggest – cel mai urât

Ca si in cazul adjectivelor,  exista si aici  forme neregulate la comparativ si superlativ.
Pozitiv
Comparativ
Superlativ
godt/bra – bine
bedre – mai bine
best – cel mai bine
sjelden – rar
sjeldnere – mai rar
sjeldnest – cel mai rar
mye/meget – mult
mer – mai mult
mest – cel mai mult
lite/ litt – putin
mindre – mai puțin
minst – cel mai putin
nær – aproape
nærmere – mai aproape
nærmest – cel mai aproape
vondt / dårlig/ ille
verre – mai rău
verst – cel mai rău
tungt – greu
tyngre – mai greu
tyngst – cel mai greu
langt – departe; lenge – mult timp, timp indelungat
lenger – mai departe; mai mult timp
lengst – cel mai departe; cel mai mult timp
oppe – sus
lenger oppe – mai sus
øverst – cel mai sus
gjerne – cu placere
heller – mai degraba
helst – cel mai degraba, de preferinta

Forme regulate
Pozitiv
Comparativ
Superlativ
ofte – des, adeseori
oftere – mai des
oftest – cel mai des
fort/raskt – repede
fortere/ raskere – mai repede
fortest/ raskest – cel mai repede

Tabel cu gradul de comparație a altor adverbe:
Pozitiv
Comparativ
Superlativ
nær – aproape
nærmere – mai aproape
nærmest – cel mai aproape
fram/frem – in fata
lenger fram/frem – mai in fata
fremst – cel mai in fata
bak – in spate
lenger bak – mai in spate
bakerst – cel mai in spate
inne – inauntru
lenger inne – mai inauntru
innerst – cel mai înăuntru
ute – afara
lenger ute – mai afara
ytterst – cel mai afara
oppe – sus
lenger oppe – mai sus
øverst – cel mai sus
nede – jos
lenger nedde – mai jos
nederst – cel mai jos
nord – in nord
lenger nord – mai in nord
nordligst – cel mai in nord
sør/syd – sud
lenger sør/syd – mai in sud
sørligst/sydligst – cel mai in sud
øst – est
lenger øst – mai in est
østligst – cel mai in est
vest – vest
lenger vest – mai in vest
vestligst – cel mai in vest

Adverbul de loc indică locul acțiunii, locul unde se întâmpla ceva:


·         Hit – aici, încoace
·         Her – aici
·         Dit – acolo, încolo
·         Der – acolo,
·         Opp – sus, in sus
·         Oppe – sus
·         Ned – jos, în jos
·         Nede – jos
·         Hjem – acasă
·         Bort – departe, încolo
·         Borte – departe, îndepărtat
·         Fram – în faţă
·         Framme -  în faţă
·         Tilbake – înapoi
·         Bak – în spate
·         Hvor – unde
·         Hvorhen – unde, încotro
·         Hvorfra – de unde
·         Herfra – de aici
·         Derfra – de acolo
·         Noensteds – undeva
·         Ingensteds – nicăieri
·         Innom – în
·         Overalt – peste tot
·         oppå – deasupra
·         utenlands – de afară


Adverbul de timp ne precizează momentul în care are loc acţiunea.
Cele mai importante adverbe de timp sunt:
·         alltid – întotdeauna, tot timpul
·         aldri – niciodată
·         ofte – adeseori
·         sjelden – rar
·         allerede – deja
·         alt – deja
·         da – atunci
·         nå – acum
·         snart – în curând
·         enda – încă
·         ennå – încă,
·         før – mai înainte, mai devreme
·         først – mai întâi, prima dată
·         nettopp – tocmai
·         akkurat – tocmai
·         straks – imediat, îndată
·         plutselig – deodată,subit,brusc
·         lenge – mult timp, îndelung
·         undertiden – uneori, din când în când
·         stundom – din când în când
·         av og til – din când în când
·         etterpå – după aceea
·         stadig – mereu
·         nylig – recent, de curând, deunăzi
·         nyss – recent, tocmai
·         fremdeles – mai departe, încă, în continuare
·         noensinne – vreodată
·         noen gang – odată, cândva
·         igjen – din nou, iarăşi
·         imidlertid – întretimp
·         Bestandig – mereu, permanent
·         Siden – de la, din

Adverbul de mod arată cum se întamplă ceva, descriu modul, felul în care se petrece acţiunea. Adverbe de mod sunt fort – repede, så – aşa, astfel, slik – aşa,astfel , hvorledes – cum, annerledes – altfel, pent – frumos, langsomt – încet.

Adverbul de modalitate  
Adverbele de modalitate sunt kanskje – poate, altså – aşadar, forresten – de altfel, riktignok – desigur/într-adevăr/ e drept că dar, egentlig – de fapt, ellers – de altfel, altfel, visstnok – desigur/fără îndoială/poate, unektelig – de netăgăduit, likevel – totuşi, allikevel – totuşi/ cu toate acestea, også – şi/ de asemenea, bare – doar/numai, sannelig – într-adevar, akkurat – întocmai,exact, imidlertid – totuşi, sannsynlig(vis) – probabil, visst – cu siguranţă, faktisk – defapt, precum şi da,jo,vel. Ultimele trei pot fi folosite în mai multe contexte, ele însemnând aproximativ dar,doar,de fapt,probabil,este de presupus că, nu-i aşa.

Adverbul de grad
Cele mai cunoscute adverbe de grad sunt: så – atât de (ca în så stor – atât de mare),  enda –încă/ şi mai (ca în enda høyere – şi mai înalt), lite – puţin, nesten – aproape, mye – mult, ganske / temmelig/ nokså – destul de (de ex. Ganske/temmelig/nokså – destul de bun) for – prea (for liten – prea mic), altfor – mult prea, svært – foarte, meget – foarte/ mult , overmåte – excesiv/ extrem de, ytterst – extrem de, veldig – foarte, aldeles – de tot/ în totalitate/complet, helt – total/complet, forferdelig – îngrozitor de, fryktelig – înfricoşător de, usedvanlig – neobişnuit de.

Adverbul de negaţie
Nei – nu este negaţia absolută.
Ikke – negaţia parţială
Adverbele neppe  şi knapt au sens negativ şi pot fi traduse în limba română cu locuţiuni adverbiale ca – cu greutate/abia/aproape deloc. În categoria adverbelor de negaţie poate intra şi adverbul de loc ingensteds – nicăieri.

Adverbul relativ- interogativ
Se foloseşte în întrebări şi propoziţii secundare.
·         Hvor – unde
·         Når – când
·         Hvordan – cum
·         Hvorledes – cum
·         Hvorfor – de ce  


Conjuncţia


Conjuncţia leagă între ele cuvinte, părţi de propoziţie sau propoziţii.
Conjuncţiile pot fi coordonatoare sau subordonatoare.

Conjuncţiile coordonatoare sunt de mai multe feluri:
·         Cauzală: for – căci, pentru că
·         Consecutivă: så – aşadar, aşa că, astfel că
·         Copulativă: og – şi; både...og – atât …cât şi; så vel som - atât …cât şi.
·         Adversativă: men – dar
·         Disjunctive: eller – sau/ori, Enten…eller – sau…sau/ori…ori, Verken-eller – nici …nici

Conjuncţiile subordonatoare:
·         nominală: at – că, om – dacă
·         temporale: når – când, da – când, mens – în timp ce, med det samme – îndată ce, straks – îndată ce, siden – de când, før – înainte ca, innen – până (când), etter at – după ce, hver gang – de fiecare dată (când), så lenge som – atât timp cât…,  så snart som – cum, cât de curând, så lenge – cât timp, idet – în clipa în care
·         cauzale: fordi – pentru că, fiindcă, deoarece, da – întrucât, siden – de vreme ce, ettersom – de  vreme ce
·         finale sau de scop: for at – pentru ca, ca să; så – să, ca …să,  så at – ca să
·         condiţionale: hvis – dacă, dersom – dacă, om – dacă, såfremt – în caz că, ifall – în caz că, hvis ikke – dacă nu, med mindre – dacă nu, når – când, så sant – dacă
·         concesive: sunt skjønt – cu toate că, enda om – chiar dacă, selv om – deşi, om…enn – cu toate că, om …så/hva...så – oricum, hva…enn – orice, orişice, til toss for at – cu toate că, în pofida faptului, trass i at – în pofida faptului, fordi om – chiar dacă
·         consecutive:  sunt så at, slik at, sånn at – aşa că, astfel că, astfel încât
·         de comparaţie sunt: som – ca, liksom – ca şi, slik som – aşa ca, aşa cum, så...som – aşa de..cum, aşa de...cât, som om ca şi cum, enn – decât, jo...dess, jo...desto, jo...jo, ultimele trei traducându-se – cu cât/cu atât.

 

Prepoziţia


·        Prepoziţii care exprimă locul acţiunii
Prepoziţiile care indică poziţia sunt bak – în spatele, bakom – în spatele, blant – printre, foran – în faţă, gjennom – prin, hos – la, i – în, innenfor – în interiorul, langs – de-a lungul, mot – spre,către, nedenfor – sub, over – peste, på – pe, rundt – în jurul, under – sub, utenfor – în afară, ved – lângă, alături de, etc.
·         Prepoziţii care exprimă timpul
Următoarele prepoziţii pot fi atât de timp cât şi de loc: etter – după, fra – din,de la, gjennom – prin, i – în, mellom – între, mot – spre, omkring – în jurul, over – peste, på – pe, til – până, under – sub, în timpul, ved – la, pe la.
·         Prepoziţii care indică apartenenţa
Til : den nye bilen til naboen – maşina (cea) nouă a vecinului
Av: forfatteren av nasjonalsangen – autorul imnului national, eieren av huset – proprietarul casei,
I:  sentrum i byen – centrul oraşului
På: taket på huset – acoperişul casei
For: lederen for gruppen – şeful grupului
·        Alte prepoziţii sunt med –cu , for – pentru, mot – împotriva, ifølge – conform, uten – fară, unntatt – cu excepţia etc.

Interjecţia


                    Ah şi åh exprimă mirare, dar şi surpriză plăcută,
                    Akk! – dezamăgire  şi resemnare
                    Hurra!/jippy – ura!
                    Nei! – nu! Mirare
                    Fy! Pfui! – ruşine
                    Isj/æsj! – pfui
                    Huff! – of! iritare, dezgust
                    Hei! – salut!
                    Hallo! – alo
                    Ja – da, jo – ba da, nei – nu