Adverbul
Adverbul indică
locul, timpul şi modul acțiunii sau întâmplării. Acesta poate defini un
verb(går sakte - se plimba încet), un adjectiv (såvidt naken - aproape
dezbrăcat) sau un alt adverb(meste godt - aproape bine). Adverbele pot fi
grupate în doua categorii, cele de sine stătătoare (her – aici, der – acolo,
hvor – unde, nede – jos , ute – afară, aldri – niciodată, alltid – întotdeauna,
tot timpul, slik - astfel) şi cele formate din adjectiv.
Comparaţia adverbelor
Cele trei grade
de comparație exemplificate cu adverbe de mod.
Pozitiv
|
Comparativ
|
Superlativ
|
pent –
frumos
|
penere –
mai frumos
|
penest –
cel mai frumos
|
raskt –
repede
|
raskere –
mai repede
|
raskest
–cel mai repede
|
stygt –
urât
|
styggere
– mai urât
|
styggest
– cel mai urât
|
Ca si in cazul
adjectivelor, exista si aici forme neregulate la comparativ si superlativ.
Pozitiv
|
Comparativ
|
Superlativ
|
godt/bra
– bine
|
bedre –
mai bine
|
best –
cel mai bine
|
sjelden –
rar
|
sjeldnere
– mai rar
|
sjeldnest
– cel mai rar
|
mye/meget
– mult
|
mer – mai
mult
|
mest –
cel mai mult
|
lite/
litt – putin
|
mindre –
mai puțin
|
minst –
cel mai putin
|
nær –
aproape
|
nærmere –
mai aproape
|
nærmest –
cel mai aproape
|
vondt /
dårlig/ ille
|
verre –
mai rău
|
verst –
cel mai rău
|
tungt –
greu
|
tyngre –
mai greu
|
tyngst –
cel mai greu
|
langt –
departe; lenge – mult timp, timp indelungat
|
lenger –
mai departe; mai mult timp
|
lengst –
cel mai departe; cel mai mult timp
|
oppe –
sus
|
lenger
oppe – mai sus
|
øverst –
cel mai sus
|
gjerne –
cu placere
|
heller –
mai degraba
|
helst –
cel mai degraba, de preferinta
|
Forme regulate
Pozitiv
|
Comparativ
|
Superlativ
|
ofte –
des, adeseori
|
oftere –
mai des
|
oftest –
cel mai des
|
fort/raskt
– repede
|
fortere/
raskere – mai repede
|
fortest/
raskest – cel mai repede
|
Tabel cu gradul
de comparație a altor adverbe:
Pozitiv
|
Comparativ
|
Superlativ
|
nær –
aproape
|
nærmere –
mai aproape
|
nærmest –
cel mai aproape
|
fram/frem
– in fata
|
lenger
fram/frem – mai in fata
|
fremst –
cel mai in fata
|
bak – in
spate
|
lenger
bak – mai in spate
|
bakerst –
cel mai in spate
|
inne –
inauntru
|
lenger
inne – mai inauntru
|
innerst –
cel mai înăuntru
|
ute –
afara
|
lenger
ute – mai afara
|
ytterst –
cel mai afara
|
oppe –
sus
|
lenger
oppe – mai sus
|
øverst –
cel mai sus
|
nede –
jos
|
lenger
nedde – mai jos
|
nederst –
cel mai jos
|
nord – in
nord
|
lenger
nord – mai in nord
|
nordligst
– cel mai in nord
|
sør/syd –
sud
|
lenger
sør/syd – mai in sud
|
sørligst/sydligst
– cel mai in sud
|
øst – est
|
lenger
øst – mai in est
|
østligst
– cel mai in est
|
vest –
vest
|
lenger
vest – mai in vest
|
vestligst
– cel mai in vest
|
Adverbul de loc
indică locul acțiunii, locul unde se întâmpla ceva:
·
Hit –
aici, încoace
·
Her –
aici
·
Dit –
acolo, încolo
·
Der –
acolo,
·
Opp –
sus, in sus
·
Oppe
– sus
·
Ned –
jos, în jos
·
Nede
– jos
·
Hjem
– acasă
·
Bort
– departe, încolo
·
Borte
– departe, îndepărtat
·
Fram
– în faţă
·
Framme
- în faţă
·
Tilbake
– înapoi
·
Bak –
în spate
·
Hvor
– unde
·
Hvorhen
– unde, încotro
·
Hvorfra
– de unde
·
Herfra
– de aici
·
Derfra
– de acolo
·
Noensteds
– undeva
·
Ingensteds
– nicăieri
·
Innom
– în
·
Overalt
– peste tot
·
oppå
– deasupra
·
utenlands
– de afară
Adverbul de timp ne precizează momentul în care are loc acţiunea.
Cele mai
importante adverbe de timp sunt:
·
alltid
– întotdeauna, tot timpul
·
aldri
– niciodată
·
ofte
– adeseori
·
sjelden
– rar
·
allerede
– deja
·
alt –
deja
·
da –
atunci
·
nå –
acum
·
snart
– în curând
·
enda
– încă
·
ennå
– încă,
·
før –
mai înainte, mai devreme
·
først
– mai întâi, prima dată
·
nettopp
– tocmai
·
akkurat
– tocmai
·
straks
– imediat, îndată
·
plutselig
– deodată,subit,brusc
·
lenge
– mult timp, îndelung
·
undertiden
– uneori, din când în când
·
stundom
– din când în când
·
av og
til – din când în când
·
etterpå
– după aceea
·
stadig
– mereu
·
nylig
– recent, de curând, deunăzi
·
nyss
– recent, tocmai
·
fremdeles
– mai departe, încă, în continuare
·
noensinne
– vreodată
·
noen
gang – odată, cândva
·
igjen
– din nou, iarăşi
·
imidlertid
– întretimp
·
Bestandig
– mereu, permanent
·
Siden
– de la, din
Adverbul de mod arată cum se întamplă ceva, descriu modul, felul
în care se petrece acţiunea. Adverbe de mod sunt fort – repede, så – aşa,
astfel, slik – aşa,astfel , hvorledes – cum, annerledes – altfel, pent –
frumos, langsomt – încet.
Adverbul de modalitate
Adverbele de
modalitate sunt kanskje – poate, altså – aşadar, forresten – de altfel,
riktignok – desigur/într-adevăr/ e drept că dar, egentlig – de fapt, ellers –
de altfel, altfel, visstnok – desigur/fără îndoială/poate, unektelig – de
netăgăduit, likevel – totuşi, allikevel – totuşi/ cu toate acestea, også – şi/
de asemenea, bare – doar/numai, sannelig – într-adevar, akkurat –
întocmai,exact, imidlertid – totuşi, sannsynlig(vis) – probabil, visst – cu
siguranţă, faktisk – defapt, precum şi da,jo,vel. Ultimele trei pot fi folosite
în mai multe contexte, ele însemnând aproximativ
dar,doar,de fapt,probabil,este de presupus că, nu-i aşa.
Adverbul de grad
Cele mai
cunoscute adverbe de grad sunt: så – atât de (ca în så stor – atât de
mare), enda –încă/ şi mai (ca în enda høyere
– şi mai înalt), lite – puţin, nesten – aproape, mye – mult, ganske / temmelig/
nokså – destul de (de ex. Ganske/temmelig/nokså – destul de bun) for – prea
(for liten – prea mic), altfor – mult prea, svært – foarte, meget – foarte/
mult , overmåte – excesiv/ extrem de, ytterst – extrem de, veldig – foarte,
aldeles – de tot/ în totalitate/complet, helt – total/complet, forferdelig –
îngrozitor de, fryktelig – înfricoşător de, usedvanlig – neobişnuit de.
Adverbul de negaţie
Nei – nu este
negaţia absolută.
Ikke – negaţia
parţială
Adverbele
neppe şi knapt au sens negativ şi pot fi
traduse în limba română cu locuţiuni adverbiale ca – cu greutate/abia/aproape
deloc. În categoria adverbelor de negaţie poate intra şi adverbul de loc
ingensteds – nicăieri.
Adverbul relativ- interogativ
Se foloseşte în
întrebări şi propoziţii secundare.
·
Hvor
– unde
·
Når –
când
·
Hvordan
– cum
·
Hvorledes
– cum
·
Hvorfor
– de ce
Conjuncţia
Conjuncţia leagă
între ele cuvinte, părţi de propoziţie sau propoziţii.
Conjuncţiile pot
fi coordonatoare sau subordonatoare.
Conjuncţiile
coordonatoare sunt de mai multe feluri:
·
Cauzală:
for – căci, pentru că
·
Consecutivă:
så – aşadar, aşa că, astfel că
·
Copulativă:
og – şi; både...og – atât …cât şi; så vel som - atât …cât şi.
·
Adversativă:
men – dar
·
Disjunctive:
eller – sau/ori, Enten…eller – sau…sau/ori…ori, Verken-eller – nici …nici
Conjuncţiile
subordonatoare:
·
nominală:
at – că, om – dacă
·
temporale:
når – când, da – când, mens – în timp ce, med det samme – îndată ce, straks –
îndată ce, siden – de când, før – înainte ca, innen – până (când), etter at –
după ce, hver gang – de fiecare dată (când), så lenge som – atât timp
cât…, så snart som – cum, cât de curând,
så lenge – cât timp, idet – în clipa în care
·
cauzale:
fordi – pentru că, fiindcă, deoarece, da – întrucât, siden – de vreme ce,
ettersom – de vreme ce
·
finale
sau de scop: for at – pentru ca, ca să; så – să, ca …să, så at – ca să
·
condiţionale:
hvis – dacă, dersom – dacă, om – dacă, såfremt – în caz că, ifall – în caz că,
hvis ikke – dacă nu, med mindre – dacă nu, når – când, så sant – dacă
·
concesive:
sunt skjønt – cu
toate că, enda om – chiar
dacă, selv om – deşi, om…enn – cu toate că, om …så/hva...så – oricum, hva…enn – orice, orişice, til toss for at
– cu toate că, în pofida faptului, trass i at – în pofida faptului, fordi om –
chiar dacă
·
consecutive:
sunt så at, slik at, sånn at – aşa că, astfel că,
astfel încât
·
de
comparaţie sunt: som – ca, liksom – ca şi, slik som – aşa ca, aşa cum, så...som – aşa de..cum, aşa
de...cât, som om ca şi cum, enn – decât, jo...dess, jo...desto, jo...jo,
ultimele trei traducându-se – cu cât/cu atât.
Prepoziţia
· Prepoziţii
care exprimă locul acţiunii
Prepoziţiile care indică poziţia sunt bak – în spatele, bakom – în spatele,
blant – printre, foran – în faţă, gjennom – prin, hos – la, i – în, innenfor –
în interiorul, langs – de-a lungul, mot – spre,către, nedenfor – sub, over –
peste, på – pe, rundt
– în jurul, under – sub, utenfor – în afară, ved – lângă, alături de, etc.
·
Prepoziţii
care exprimă timpul
Următoarele prepoziţii pot fi atât de timp cât şi de loc: etter – după,
fra – din,de la, gjennom – prin, i – în, mellom – între, mot – spre, omkring –
în jurul, over – peste, på – pe, til – până, under – sub, în timpul, ved – la,
pe la.
·
Prepoziţii
care indică apartenenţa
Til : den nye bilen til naboen – maşina (cea) nouă a vecinului
Av: forfatteren av nasjonalsangen – autorul imnului national, eieren av
huset – proprietarul casei,
I: sentrum i byen – centrul
oraşului
På: taket på huset – acoperişul casei
For: lederen for gruppen – şeful grupului
· Alte
prepoziţii sunt med –cu , for – pentru, mot – împotriva, ifølge – conform, uten – fară, unntatt – cu
excepţia etc.
Interjecţia
•
Ah şi
åh exprimă mirare,
dar şi surpriză plăcută,
•
Akk!
– dezamăgire şi resemnare
•
Hurra!/jippy
– ura!
•
Nei!
– nu! Mirare
•
Fy!
Pfui! – ruşine
•
Isj/æsj!
– pfui
•
Huff!
– of! iritare, dezgust
•
Hei!
– salut!
•
Hallo!
– alo
•
Ja –
da, jo – ba da, nei – nu